Model de lectie

Orientarea spatio-temporal

Orientarea, organizarea şi structurarea temporală reprezintă capacitatea de a ne plasa în funcţie: de succesiunea evenimentelor (înainte, după, în timpul), de durata intervalelor (timp lung sau scurt), de ritmul regulat sau neregulat, de cadenţa rapidă sau lentă, de reluarea ciclică a unor perioade de timp (zi, săptămână, lună, anotimp), de ireversibilitatea timpului fizic (nu se poate reveni în timpul trecut).

 Tulburările structurii temporale se pot manifesta prin:

 – incapacitatea copilului de a găsi ordinea şi succesiunea evenimentelor,

 – lipsa de percepere a intervalelor,

 – inexistenţa unui ritm regulat,

 – incapacitatea de organizare a timpului. 

Exerciţii pentru educarea ordinii, succesiunii, duratei şi intervalelor

1. Cunoaşterea ceasului – se fac exerciţii cu ceasuri manevrabile (aceste ceasuri pot fi executate de către copii). Ceasul se învaţă sub formă de joc începând cu orele apoi cu minutele. Se începe cu recunoaşterea jumătăţii de oră, apoi cu sfertul de oră, apoi cu intervalul de 5 minute şi chiar cu cel de 1 minut. Exerciţiile se desfăşoră în cadrul mai multor activităţi şi nu se trece la recunoaşterea unei noţiuni noi, până nu este fixată noţiunea anterioară.

 2. Regimul zilnic – cu ajutorul ilustraţiilor, planşelor, imaginilor se demonstrează copiilor ordinea unei activităţi principale, verbalizând fiecare acţiune, pe care o realizează copilul (acasă, la grădiniţă, şcoală sau internat) apoi cerem copiilor, pe rând sau în grup, să le reaşeze în ordinea firească, corectă. Regimul zilei poate fi ilustrat doar prin momentele importante la copiii de grădiniţă, începând cu scularea din pat dimineţa, la baie, micul dejun, copilul în sala de grupă, masa de prânz, la joacă şi programul de seară. Numărul imaginilor prezentate diferă de la copilul mic preşcolar la copilul şcolar. Numărul lor este mic la copiii de vârstă preşcolară (5 – 6 imgini) şi vor reprezenta momentele importante ale regimului zilei. Numărul de imagini creşte, odată cu vârsta şi vor cuprinde aspecte mai puţin semnificative ce pot fi intercalate principalelor momente ale zilei( toaleta de dimineaţă, la baie, traversarea străzii, îmbrăcarea, dezbrăcarea….etc.). 

3. Educarea ordinii şi succesiunii – se realizeză tot cu planşe care înfăţişează succesiunea corectă la: servirea mesei, aranjarea mesei, anotimpurile, muncile agricole, diferite jocuri, etc. După exemplificarea unei activităţi se cere copilului să reaşeze în ordine logică cele 5 – 6 jetoane în care sunt prezentate secvenţele activităţii alese. În cazul în care copilul nu reuşeşte să găsească ordinea logică va fi ajutat cu întrebări sau se va purta un scurt dialog. Dacă imaginile nu vor fi aranjate în ordinea corectă se analizează împreună, reluâd şi repovestind activitatea aleasă. Această activitate se reia pâna copilul stăpâneşte ordinea logică. 

4. Ordinea şi succesiunea – verbalizând ceea ce fac, în succesiune se exersează termenii: întâi, prima dată, a doua oară, apoi, după aceea, ultima dată, mai întâi, mai înainte. Termenii se aleg în funcţie de vârsta copiilor. 

– Joc în care sunt declanşate sunete diverse (clopoţel, tobă, xilofon, nai, muzicuţă, etc.) într-o anumită ordine care trebuie memorată şi reprodusă apoi de copil. 

– Exerciţii pe bază de imagini cu jetoane reprezentând activităţi succesive care trebuie aşezate în ordinea lor logică (îmbrăcatul, momentele zilei, anotimpurile).

– Exerciţiile pentru perceperea duratei intervalelor se realizează cu diferire instrumente muzicale, se emit sunete de scurtă sau lungă durată pe care copiii le identifică şi le repetă. De asemenea se vor face diferite activităţi folosind ceasul; calendarul (pentru fixarea unor zile importante în anumite luni şi într-un anumit anotimp), perceperea duratei anotimpurilor, perioada (luna) în care este anotimpul respectiv după caracteristicile specifice. Exerciţiile sub formă de joc, mersul în diferite ritmuri ale tobei, mişcări în diferite ritmuri muzicale, mers încet – repede, alergare şi STOP la comanda educatoarei, jocul Statuilor, etc. Conduita de orientare şi structurare temporală se formează lent şi cu mare dificultate. 

Cu cât copilul este mai mic reprezentarea timpului se realizezează strâns legat de acţiune (ora mesei, de joc, de culcare…), odată cu înaintarea în vârstă, reprezentarea timpului poate fi realizată independent de acţiune (copilul înţelege momentele zilei, acum, mai târziu etc.), poate elabora ordinea cronologică a timpului mai mult sau mai puţin îndepartat. Perceperea timpului raportată la sine rămâne destul de subiectivă.

Pentru predarea unei astfel de lectii te poti ajuta de acest plan de lectie si pentru a te inspira iti voi atasa o platforma pe care poti accesa fise de lucru interesante sau poti gasi idei pentru materiale folosite in cadrul predarii.